Acasă/Ortopedie/Afecțiuni/Bazin
Bazinul este inelul osos care leagă coloana de membrele inferioare și preia toată greutatea corpului la fiecare pas. Zona cuprinde fracturile apărute după traumatisme puternice, fracturile suprafeței articulare a șoldului și durerile inghinale de efort care nu vin dintr-o hernie adevărată.
După un traumatism puternic, imposibilitatea de a te ridica sau de a sprijini piciorul, durerea intensă în zona inghinală, în fesă sau în partea din spate a bazinului impun evaluare de urgență, cu transport asistat. Bazinul este un inel bogat vascularizat, iar o fractură poate sângera semnificativ fără să se vadă nimic la suprafață. Semnele care cer prezentare imediată includ paloarea, transpirațiile reci, amețeala, sângele în urină, amorțeala în zona perineală și deformarea evidentă a unui membru. La persoanele vârstnice, o simplă cădere de la același nivel poate produce o fractură, iar durerea în stinghie cu imposibilitatea de a merge trebuie investigată chiar dacă traumatismul a părut banal.
A doua situație care nu suportă amânare este durerea persistentă de bazin apărută fără traumatism sau după unul minor. O durere care crește noaptea, care se însoțește de febră, de scădere în greutate sau de o stare generală modificată iese din tiparul mecanic și cere investigație rapidă. La sportivi, durerea inghinală care apare la sprint, la schimbarea de direcție și la lovirea mingii și care nu se ameliorează după patru până la șase săptămâni de repaus relativ merită evaluată corect, pentru că se confundă frecvent cu o hernie. Iar la o persoană vârstnică, durerea de stinghie care apare la mers și dispare la repaus poate ascunde o fractură de oboseală.
La bazin, examinarea are un rol pe care imagistica nu îl poate lua. Verific dacă poți încărca membrul, unde se localizează durerea la palpare, cum se comportă la compresia inelului pelvin, ce mișcări ale șoldului o reproduc și dacă apar semne neurologice în membrul inferior. Radiografia de bazin este primul pas după traumatism, dar tomografia rămâne investigația care descrie corect o fractură de acetabul, pentru că suprafața articulară trebuie înțeleasă în trei dimensiuni înainte de orice decizie. Rezonanța magnetică se cere pentru fracturile care nu se văd pe radiografie și pentru durerea inghinală a sportivului, unde diagnosticul se pune prin excludere ordonată.
Tratamentul se împarte după un criteriu simplu: stabilitatea. Fracturile stabile, care nu deplasează inelul, se tratează de regulă fără operație, cu mobilizare precoce, încărcare progresivă și prevenția complicațiilor de imobilizare, care la această regiune contează la fel de mult ca fractura însăși. Fracturile instabile și cele care interesează acetabulul cer refacerea cât mai exactă a anatomiei, pentru că un milimetru rămas strâmb într-o suprafață articulară se plătește în ani. La hernia sportivului, tratamentul de bază este un program de recuperare de câteva luni, centrat pe forța adductorilor și a musculaturii abdominale profunde, iar chirurgia se discută doar când acesta a fost dus până la capăt fără rezultat.
Conținut cu scop informativ, care nu înlocuiește consultul de specialitate. Revizuit medical de Dr. Carol Andrei Birisiu, medic specialist ortopedie și traumatologie. Ultima revizuire: august 2026.
La consultație stabilim dacă poți încărca membrul și ce investigație schimbă cu adevărat decizia.
Consultație · Pasul 1 din 2
Alege domeniul, iar mesajul se pregătește pentru tine. Durează 20 de secunde.
Consultație · Pasul 2 din 2
Lasă-ne un număr și un email, ca să te putem contacta chiar dacă se pierde conversația.
Răspundem în timpul programului clinicii.