Cartilajul articular este un țesut neted și alunecos care acoperă capetele oaselor într-o articulație. Rolul lui este dublu: reduce frecarea, astfel încât oasele să alunece lin unul pe celălalt, și amortizează șocurile la fiecare pas. La genunchi, un cartilaj sănătos permite mișcarea fără durere. Spre deosebire de alte țesuturi, el nu are vase de sânge proprii.

Tocmai pentru că nu are vase de sânge proprii. Vindecarea majorității țesuturilor se bazează pe aportul de sânge, care aduce celule reparatoare și substanțe nutritive. Cartilajul se hrănește indirect, din lichidul articular, iar capacitatea lui de a se reface după o leziune este limitată. De aceea, leziunile de cartilaj nu se „închid” de la sine ca o rană obișnuită.

Pot fi multă vreme discrete. Când apar, simptomele includ durere de genunchi la efort ori la sprijin, umflătură intermitentă, senzație de frecare, „agățare” sau blocare a articulației și, uneori, cedarea genunchiului. Un fragment de cartilaj desprins poate „pluti” în articulație și o poate bloca. Intensitatea nu reflectă întotdeauna mărimea leziunii.

Diagnosticul începe cu discuția despre simptome și cu examinarea clinică a genunchiului. Radiografia arată osul și îngustarea spațiului articular, dar nu vede direct cartilajul. RMN-ul (rezonanța magnetică) este investigația care evidențiază cel mai bine cartilajul. În unele cazuri, leziunea este confirmată și tratată în timpul unei artroscopii. Investigațiile se aleg individualizat.

Condropatia înseamnă o suferință a cartilajului, adesea în stadii incipiente și localizată. Artroza este un proces mai avansat și mai extins, în care uzura cuprinde cartilajul pe zone întinse, osul de dedesubt și întreaga articulație. Simplificat, o condropatie neglijată poate evolua, în timp, spre gonartroză (artroza genunchiului).

Multe leziuni, mai ales cele mici sau moderate, se gestionează conservator. Măsurile includ kinetoterapie pentru întărirea musculaturii care susține genunchiul, controlul greutății, adaptarea activităților cu impact mare și medicație antiinflamatoare la recomandarea medicului, iar în cazuri selectate infiltrații. Scopul este reducerea durerii și protejarea articulației.

Infiltrațiile pot ajuta la ameliorarea durerii și la susținerea funcției articulare în cazuri selectate. Infiltrațiile cu acid hialuronic sau PRP (plasmă îmbogățită cu trombocite) sunt folosite mai ales în leziunile ușoare și moderate. Ele nu „reconstruiesc” cartilajul pierdut, dar pot contribui la confortul articular. Medicul stabilește dacă sunt potrivite pentru tine.

Atunci când tratamentul conservator nu este suficient, există intervenții realizate de regulă artroscopic (prin incizii mici). Printre acestea se numără debridarea (curățarea marginilor leziunii) și microfracturile (stimularea unei zone reparatorii), alături de tehnici mai complexe de refacere a cartilajului. Alegerea depinde de mărimea și localizarea leziunii, de vârstă și de nivelul de activitate.

Deseori da, dar cu adaptări. Activitățile cu impact redus — înot, bicicletă, mers pe teren plat — întrețin musculatura fără să suprasolicite cartilajul. Sporturile cu sărituri, alergarea pe suprafețe dure sau schimbările bruște de direcție se discută cu medicul, în funcție de mărimea leziunii și de simptome. Mișcarea controlată este, în general, benefică.

Câteva măsuri ajută mult: menține o greutate sănătoasă, întărește musculatura coapsei și a șoldului, alege mișcare regulată cu impact redus, încălzește-te înainte de efort și evită suprasolicitările bruște. Tratarea la timp a entorselor și a leziunilor de menisc protejează, la rândul ei, cartilajul, care „se hrănește” prin mișcare.

Variază mult, în funcție de mărimea leziunii și de tratament. În abordarea conservatoare, ameliorarea se obține treptat, în săptămâni până la câteva luni de kinetoterapie constantă. După intervenții precum microfracturile, cartilajul reparator se formează lent, iar revenirea la sport poate dura mai multe luni. Ritmul se stabilește împreună cu medicul.

Nu întotdeauna, dar o leziune importantă lăsată netratată crește riscul de uzură în timp. O leziune de cartilaj articular al genunchiului îngrijită corect — prin protejarea articulației, kinetoterapie și, când e nevoie, tratament de specialitate — poate rămâne stabilă mult timp. Evaluarea din timp face diferența.