Acasă/Ortopedie/Bazin/Fractura de acetabul

Fractura de acetabul.

Fractura de acetabul este ruptura cavității în care se sprijină capul femural, adică a suprafeței articulare a șoldului. Spre deosebire de restul fracturilor de bazin, aici linia trece prin cartilaj, iar fiecare milimetru de treaptă rămasă în articulație se plătește mai târziu, sub forma artrozei posttraumatice.

Zona
Bazin și șold
Particularitate
Fractură articulară
Miza
Refacerea anatomică a suprafeței

Ce se întâmplă

Ce se întâmplă
în articulație.

Acetabulul este cavitatea în care intră capul femural, formată prin unirea a trei oase și susținută de două coloane osoase: una anterioară și una posterioară, care se întâlnesc într-o structură cu formă de literă Y răsturnată. Între ele, tavanul articular preia cea mai mare parte din încărcare la mers. Toată această suprafață este acoperită de cartilaj, iar potrivirea dintre cap și cavitate trebuie să rămână precisă pentru ca presiunea să se distribuie uniform.

În traumatism, capul femural se comportă ca un berbec împins în cavitate. Direcția forței și poziția șoldului în acel moment decid ce cedează. Un impact pe genunchiul flectat, cum se întâmplă la lovirea de bord, împinge capul înapoi și rupe peretele posterior, adesea cu luxație. O cădere laterală pe trohanter, la un pacient vârstnic cu os fragil, împinge capul spre interior și interesează coloana anterioară.

De aici vine miza tratamentului. Chiar dacă osul se consolidează, o treaptă rămasă pe suprafața articulară concentrează presiunea pe o zonă mică, exact ca o denivelare într-un rulment. Riscul de artroză posttraumatică crește cu mărimea deplasării restante și cu gradul de strivire a cartilajului din momentul accidentului. Cu cât reconstrucția este mai apropiată de anatomia inițială, cu atât șoldul are șanse mai mari să reziste ani buni.

Simptome.

01Durere intensă în șold Instalată imediat după traumatism, cu imposibilitatea oricărei mișcări
02Imposibilitatea sprijinului Piciorul nu suportă deloc greutatea corpului
03Poziție vicioasă a membrului Piciorul scurtat și rotat sugerează o luxație asociată a capului femural
04Durere la cea mai mică mișcare Rotația pasivă a șoldului este imposibil de tolerat
05Amorțeală sau picior căzut Semn de suferință a nervului sciatic, mai ales la fracturile de perete posterior
06Echimoză laterală întinsă Apare în zilele următoare, prin sângerare în părțile moi
07Durere în genunchi Iradiere frecventă, care poate distrage atenția de la șold

Cauze

De ce apare.

La pacientul tânăr, cauza este aproape întotdeauna un traumatism de energie înaltă. Accidentul rutier este pe primul loc, prin mecanismul clasic în care genunchiul flectat lovește bordul și transmite forța de-a lungul femurului până în acetabul. Urmează accidentele de motocicletă, căderile de la înălțime și, mai rar, traumatismele sportive violente. În aceste cazuri se caută sistematic și alte leziuni, pentru că forța implicată este mare.

La pacientul vârstnic, tabloul este complet diferit. Osul fragilizat de osteoporoză cedează la o cădere de la propria înălțime, iar linia de fractură interesează de regulă coloana anterioară și zona internă a cavității, cu impactarea capului femural în os. Aceste fracturi sunt din ce în ce mai frecvente și ridică o problemă aparte de tratament, pentru că osul poros ține greu șuruburile, iar imobilizarea prelungită este periculoasă la această vârstă.

Cum se pune
diagnosticul.

01Radiografiile standard Bazin de față și cele două incidențe oblice, pentru orientarea inițială
02Computerul tomograf cu reconstrucții Investigația esențială: tipul fracturii, fragmentele libere intraarticulare și impactarea cartilajului
03Evaluarea nervoasă și vasculară Testarea nervului sciatic și a pulsului periferic, obligatorie de la primul consult

Opțiuni de tratament.

Reducerea urgentă a luxațieiCând capul femural este ieșit, repunerea se face în primele ore, pentru a proteja vascularizația
Tratament conservatorPentru fracturile fără deplasare, cu tavanul articular intact și șoldul congruent
Tracțiune temporarăMenține articulația degajată până la momentul operator, în cazurile amânate
Osteosinteza cu plăci și șuruburiReconstrucția anatomică a suprafeței, prin abord anterior sau posterior, în funcție de tipar
ArtroplastiaLa vârstnic, cu os fragil sau cartilaj distrus, uneori combinată cu fixarea fracturii
Kinetoterapie precoceMobilizarea articulației începe devreme, chiar dacă sprijinul rămâne interzis

Fereastra de timp contează. Reconstrucția anatomică este cel mai ușor de obținut în primele zile până la aproximativ două săptămâni de la accident, cât fragmentele mai pot fi mobilizate. După acest interval, calusul precoce le blochează în poziția greșită, iar rezultatul devine mai puțin previzibil.

Recuperarea.

Regula de bază este mobilizare devreme, sprijin târziu. Articulația se mișcă pasiv și activ asistat din primele zile după operație, pentru că un șold imobilizat se înțepenește rapid, iar cartilajul se hrănește prin mișcare. Sprijinul pe picior rămâne însă interzis sau strict parțial de regulă 8 până la 12 săptămâni, până când consolidarea este confirmată radiologic. Prevenirea trombozei venoase se face pe toată această perioadă.

Complicațiile posibile se discută de la început, nu la apariția lor. Osificările heterotopice, adică formarea de os în mușchii din jurul șoldului, apar la o parte dintre pacienți și pot limita mobilitatea. Necroza capului femural rămâne un risc, mai ales după luxație. Artroza posttraumatică se poate instala în ani, iar atunci proteza totală devine soluția. Recuperarea musculară completă se întinde de obicei pe 6 până la 12 luni.

Întrebări frecvente.

Cât stau fără sprijin pe picior?
De regulă între 8 și 12 săptămâni, în funcție de tipul fracturii și de calitatea fixării. Mobilizarea articulației însă începe din primele zile, chiar dacă piciorul nu are voie să încarce. Reluarea sprijinului se face progresiv și doar după ce radiografia confirmă consolidarea, nu după cum simți că îți permite durerea.
De ce este obligatoriu computerul tomograf?
Pentru că radiografia nu poate arăta cu precizie ce fragmente sunt implicate, cât de mari sunt deplasările și dacă există fragmente libere între capul femural și cavitate. Reconstrucțiile tridimensionale schimbă frecvent planul operator: aleg abordul, tipul de fixare și ordinea etapelor. Fără această informație, operația se face în orb.
Voi face artroză după fractura de acetabul?
Riscul există și este mai mare decât la o fractură obișnuită, pentru că linia trece prin cartilaj. El depinde de cât de exact s-a refăcut suprafața, de cât cartilaj a fost strivit la impact și de dacă a existat sau nu luxație. O reconstrucție anatomică reduce mult acest risc, dar nu îl elimină, iar asta trebuie spus de la început.
Se poate pune proteză direct?
Uneori da, mai ales la pacientul vârstnic cu os osteoporotic, la care fixarea ține greu, sau când cartilajul este distrus din momentul accidentului. Se poate face proteză de la început, cu fixarea prealabilă a coloanelor care susțin cupa. La pacientul tânăr se preferă reconstrucția, tocmai pentru a păstra articulația proprie cât mai mult timp.
Când se operează o fractură de acetabul?
De regulă în primele zile după accident, odată ce starea generală permite și sângerarea s-a stabilizat. Excepția este luxația asociată, care se reduce de urgență, în primele ore. Intervalul optim pentru reconstrucție se încheie în jur de două săptămâni, după care fragmentele devin greu de repoziționat corect.
Cât durează recuperarea completă?
Consolidarea osoasă durează în general 8 până la 12 săptămâni, iar reluarea mersului fără cârje urmează după aceea. Forța musculară și mersul normal se refac în 6 până la 12 luni. Activitățile sportive de impact se reiau rar și doar la pacienți tineri, cu articulație bine reconstruită și fără semne de uzură.
Rămân cu șchiopătat?
O parte dintre pacienți rămân cu un mers ușor modificat, mai ales după fracturi complexe sau cu leziune de nerv sciatic. Cauza este de obicei slăbiciunea musculaturii fesiere, care răspunde bine la kinetoterapie susținută. Un șchiopătat care persistă peste un an merită reevaluat, pentru că poate semnala artroză, necroză sau osificări heterotopice.

Conținut cu scop informativ, care nu înlocuiește consultul de specialitate. Revizuit medical de Dr. Carol Andrei Birisiu, medic specialist ortopedie și traumatologie. Ultima revizuire: august 2026.

Toate afecțiunile bazinului Fractura de bazin Artroplastia

Într-o articulație, un milimetru rămas strâmb devine o problemă de ani.

La consultație analizăm imaginile și stabilim ce reconstrucție este realistă.