Acasă/Ortopedie/Afecțiuni/Genunchi
Genunchiul este articulația cea mai solicitată la mers, la scări și la sport, iar structurile lui cedează în tipare recunoscute: menisc, ligamente, cartilaj, os. Zona cuprinde uzura care apare cu vârsta, leziunile acute de teren și situațiile care nu suportă amânare, precum sindromul de compartiment.
Prima situație care cere prezentare imediată este durerea care crește progresiv după un traumatism sau sub un aparat gipsat, însoțită de gambă tensionată, dură la atingere, de furnicături și de durere disproporționată la întinderea pasivă a degetelor. Acesta este tabloul sindromului de compartiment, iar aici se numără orele, nu zilele. La fel de urgente sunt genunchiul deformat după accident, imposibilitatea de a sprijini piciorul, plaga deschisă care comunică cu articulația, piciorul rece sau palid și amorțeala instalată brusc sub genunchi. Un genunchi cald, roșu, foarte umflat și dureros, însoțit de febră, cere evaluare în aceeași zi, pentru că o infecție articulară distruge cartilajul rapid.
A doua categorie ține de semnele care apar la accidentarea sportivă și pe care mulți le lasă să treacă. Pocnitura auzită la o schimbare bruscă de direcție, urmată de umflarea genunchiului în primele ore, înseamnă de obicei sânge în articulație și trimite spre o leziune importantă, cel mai frecvent de ligament încrucișat anterior. Genunchiul care fuge de sub tine la mers pe teren neregulat, cel care se blochează și nu mai poate fi întins complet și cel care rămâne umflat săptămâni la rând cer evaluare, chiar dacă durerea a cedat. Un genunchi care nu mai doare, dar nu mai este de încredere, are de obicei o problemă structurală.
Diagnosticul începe cu povestea accidentului, care este prima imagine a leziunii: direcția forței, poziția piciorului, dacă ai auzit ceva, în cât timp s-a umflat. Urmează examinarea, cu teste separate pentru fiecare structură: manevrele de stabilitate pentru ligamente, testele meniscale, palparea interliniilor, evaluarea rotulei și măsurarea amplitudinii. Compar mereu cu genunchiul celălalt. Radiografia se face în picioare, pentru că doar în încărcare se vede real spațiul articular și axul membrului, iar rezonanța magnetică se cere atunci când răspunsul ei schimbă decizia, nu ca pas automat. O imagistică cerută la întâmplare găsește adesea modificări care nu explică simptomele.
Tratamentul are trepte, iar treptele se parcurg în ordine. Scăderea în greutate, forța cvadricepsului și adaptarea efortului sunt fundația și rămân valabile indiferent de diagnostic. Urmează medicația la nevoie, ortezele în situații precise și infiltrațiile cu acid hialuronic sau cu concentrat plachetar, la pacienți selectați corect. Artroscopia are indicații clare, cum sunt meniscul rupt care blochează articulația sau fragmentul liber, dar nu tratează artroza în sine. Ligamentoplastia se adresează instabilității, nu doar imaginii de ligament rupt, iar proteza intră în discuție când limitarea zilnică persistă în ciuda tratamentului corect. Prefer abordul artroscopic ori de câte ori rezolvă problema, pentru că păstrează țesuturile din jur și scurtează recuperarea.
Conținut cu scop informativ, care nu înlocuiește consultul de specialitate. Revizuit medical de Dr. Carol Andrei Birisiu, medic specialist ortopedie și traumatologie. Ultima revizuire: august 2026.
La consultație stabilim ce structură a cedat și dacă are nevoie de reparație sau de recuperare.
Consultație · Pasul 1 din 2
Alege domeniul, iar mesajul se pregătește pentru tine. Durează 20 de secunde.
Consultație · Pasul 2 din 2
Lasă-ne un număr și un email, ca să te putem contacta chiar dacă se pierde conversația.
Răspundem în timpul programului clinicii.