Acasă/Ortopedie/Cot/Luxația de cot

Luxația de cot.

Luxația de cot este ieșirea completă a oaselor antebrațului din articulația cu humerusul, de obicei după o cădere pe mâna întinsă. Cotul apare deformat, blocat și foarte dureros, iar reducerea trebuie făcută de urgență. După reducere, mobilizarea precoce decide dacă articulația rămâne suplă sau se înțepenește.

Zona
Cot
Frecvență
A doua luxație ca frecvență la adult
Prioritate
Reducere urgentă, imobilizare scurtă

Ce se întâmplă

Ce se întâmplă
în articulație.

Cotul este de fapt trei articulații într-una singură, închise în aceeași capsulă: între humerus și ulnă, între humerus și radius și între cele două oase ale antebrațului. Stabilitatea vine în primul rând din formă, pentru că ulna îmbracă osul brațului ca o cheie franceză, și abia apoi din ligamentele colaterale de pe partea internă și externă. Este una dintre cele mai stabile articulații ale corpului.

Ca să se luxeze, trebuie deci o forță considerabilă. Mecanismul tipic este căderea pe mâna întinsă, cu cotul ușor îndoit: forța urcă de-a lungul antebrațului, articulația este împinsă spre exterior și se răsucește. Leziunea începe de regulă pe partea externă și progresează circular prin capsulă și ligamente, până când oasele antebrațului sar înapoia humerusului. Aceasta este luxația posterioară, cea mai frecventă formă.

Ce urmează depinde de ce s-a rupt. Când luxația este simplă, fără fracturi asociate, stabilitatea se reface la majoritatea pacienților odată cu vindecarea capsulei. Problema este că această capsulă se cicatrizează repede și în exces, iar cotul are o tendință aparte de a se înțepeni. Când luxația se însoțește de fractura capului radial și a procesului coronoid, articulația rămâne instabilă după reducere și cere de obicei operație.

Simptome.

01Deformarea vizibilă a cotului Vârful osos iese proeminent în spate, iar antebrațul pare scurtat
02Durere intensă imediată Apărută în momentul căderii, cu imposibilitatea de a mișca brațul
03Blocarea articulației Cotul rămâne semiîndoit, iar orice tentativă de mișcare este foarte dureroasă
04Umflarea rapidă În jurul articulației, cu vânătăi care apar în zilele următoare
05Amorțeală în degete Nervii din jurul cotului pot fi întinși sau comprimați
06Mână rece sau puls slab Semn vascular, rar, dar care impune prezentare imediată

Cauze

De ce apare.

Mecanismul dominant este căderea pe mâna întinsă, cu cotul aproape drept: pe scări, pe gheață, la bicicletă, la role, la schi și în sporturile de contact. Urmează accidentele rutiere și, mai rar, loviturile directe puternice. La copil, aceeași cădere produce mai frecvent o fractură la nivelul humerusului decât o luxație, iar la vârstnic mecanismul se suprapune adesea peste o fractură a capului radial.

Mecanismul contează pentru bilanțul leziunilor asociate, nu doar pentru diagnostic. Aceeași forță poate rupe capul radial, poate desprinde procesul coronoid al ulnei sau poate smulge epicondilul medial, fragment care la copil rămâne uneori blocat în articulație. Se pot leza și nervii din vecinătate. Hiperlaxitatea articulară predispune la luxație, iar recidivele apar mai ales când o leziune osoasă a rămas nerezolvată.

Cum se pune
diagnosticul.

01Evaluarea de urgență Puls, sensibilitate, mișcarea degetelor și starea pielii, înainte și după reducere
02Radiografia în două incidențe Confirmă direcția luxației și caută fracturile asociate
03Tomografia computerizată După reducere, când se suspectează fragmente osoase sau instabilitate reziduală

Opțiuni de tratament.

Reducerea de urgențăSub sedare sau anestezie, cu manevre blânde, cât mai devreme posibil
Verificarea stabilitățiiDupă reducere se testează arcul de mișcare în care cotul rămâne pe loc
Imobilizarea scurtăAtelă în semiflexie, de regulă 7 până la 14 zile, nu mai mult decât este nevoie
Mobilizarea precoce protejatăExerciții active în arcul sigur, uneori cu orteză articulată
Fixarea fracturilor asociateCapul radial și procesul coronoid se repară când compromit stabilitatea
Repararea ligamentelorPe partea externă, uneori și internă, când cotul se subluxează după reducere

Aici greșeala clasică nu este operația, ci gipsul ținut prea mult. Cotul se înțepenește mai repede decât orice altă articulație a membrului superior, iar fiecare săptămână de imobilizare peste ce este necesar costă grade de mișcare recuperate greu. Într-o luxație simplă și stabilă, imobilizarea se măsoară în zile, nu în săptămâni, iar mobilizarea activă începe imediat ce durerea permite, în arcul verificat la reducere.

Recuperarea.

Primele două săptămâni decid mult. Se lucrează activ, cu mișcări proprii, în arcul stabilit ca sigur, cu poziție ridicată și gheață pentru edem. Extensia completă este ultima care revine, iar un deficit de 10 până la 15 grade rămâne frecvent și de regulă nu încurcă activitățile zilnice. Rotația antebrațului se recuperează de obicei mai ușor decât întinderea completă a cotului.

Două lucruri sunt de evitat: forțarea pasivă a mișcării și masajul agresiv în jurul cotului, ambele asociate cu formarea de os în țesuturile moi. Mișcarea trebuie să fie activă, făcută de tine, nu de altcineva care trage de braț. Activitățile obișnuite se reiau în general în patru până la șase săptămâni, iar sportul de contact între șase și douăsprezece săptămâni, în funcție de stabilitate și de leziunile asociate.

Întrebări frecvente.

Se poate reduce singur un cot luxat?
Nu încerca și nu lăsa pe altcineva să tragă de braț. Manevrele improvizate pot transforma o luxație simplă într-una cu fractură, pot prinde fragmente osoase în articulație sau pot leza un nerv. Cotul se reduce sub sedare sau anestezie, după examinarea circulației și a sensibilității, cu radiografie înainte și după.
Cât durează până îmi revine cotul complet?
Activitățile obișnuite se reiau de regulă în patru până la șase săptămâni, iar mobilitatea continuă să se amelioreze timp de trei până la șase luni. Un mic deficit de extensie rămâne frecvent și nu supără în viața de zi cu zi. Forța și încrederea în articulație revin ultimele, mai ales la sportivi.
De ce nu se ține în gips mai mult timp?
Pentru că imobilizarea prelungită este principala cauză de cot înțepenit. Capsula articulară se cicatrizează rapid și în exces, iar mișcarea pierdută în această perioadă se recuperează greu. Într-o luxație simplă și stabilă, atela se poartă zile, nu săptămâni, iar mișcarea activă începe imediat ce durerea o permite.
Rămâne cotul înțepenit?
Un deficit de extensie de 10 până la 15 grade este frecvent după o luxație de cot și de obicei nu se observă în activitățile zilnice. Redoarea importantă apare mai ales după imobilizări lungi, după leziuni asociate sau după osificări în țesuturile moi. Mobilizarea precoce, condusă corect, este cea mai eficientă măsură împotriva ei.
Se poate luxa din nou?
La adult, recidiva după o luxație simplă este rară. Riscul crește când există o fractură nerezolvată a procesului coronoid, o leziune ligamentară importantă rămasă netratată sau o hiperlaxitate articulară. Instabilitatea resimțită la sprijin sau senzația că cotul sare la anumite mișcări trebuie evaluată, pentru că are soluții.
Când pot conduce după o luxație de cot?
De obicei după două până la patru săptămâni, când poți roti volanul controlat și fără durere, fără atelă. Nu există un termen fix, iar decizia depinde de brațul afectat, de tipul cutiei de viteze și de leziunile asociate. Condusul cu cotul imobilizat sau cu mobilitate mult redusă nu este sigur.
Ce sunt osificările heterotopice?
Sunt depuneri de os în mușchii și în țesuturile moi din jurul cotului, apărute după traumatism. Se manifestă prin limitarea progresivă a mișcării la câteva săptămâni după accident. Riscul crește după traumatisme severe și după mobilizarea pasivă forțată, motiv pentru care recuperarea se face activ și fără manevre agresive.

Conținut cu scop informativ, care nu înlocuiește consultul de specialitate. Revizuit medical de Dr. Carol Andrei Birisiu, medic specialist ortopedie și traumatologie. Ultima revizuire: august 2026.

Toate afecțiunile cotului Bursita cotului Tratamentul fracturilor

Un cot luxat se salvează în primele ore și se recuperează în primele două săptămâni.

După reducere, planul de mobilizare contează mai mult decât durata imobilizării.