Acasă/Ortopedie/Umăr/Leziunile coafei rotatorilor

Leziunile coafei rotatorilor.

Coafa rotatorilor este ansamblul de patru tendoane care înfășoară capul humeral și îl țin centrat în timp ce brațul se mișcă. Când unul dintre ele se degradează sau se rupe, apar durerea nocturnă pe umărul afectat și slăbiciunea la ridicarea brațului, chiar dacă mobilitatea pasivă rămâne adesea bună.

Zona
Umăr
Structuri
Supraspinos, infraspinos, subscapular, rotund mic
Tratament
Kinetoterapie sau reparare artroscopică

Ce se întâmplă

Ce se întâmplă
în umăr.

Patru mușchi pornesc de pe omoplat și se transformă în tendoane care se unesc într-o manșetă peste capul humeral: supraspinosul deasupra, infraspinosul și rotundul mic în spate, subscapularul în față. Rolul lor nu este să ridice brațul, ci să țină capul humeral centrat în cavitate în timp ce deltoidul ridică. Fără această centrare, capul urcă și se lovește de acromion, iar mișcarea devine dureroasă și ineficientă.

Degradarea începe de obicei în tendonul supraspinosului, într-o zonă cu vascularizație mai săracă. Apare întâi o ruptură parțială, pe fața articulară sau pe cea dinspre bursă, apoi grosimea cedează complet, iar marginile tendonului se retrag spre omoplat. În timp, mușchiul care rămâne fără punct de tracțiune se atrofiază și se infiltrează cu grăsime, iar acest ultim proces nu se mai poate inversa nici după o reparare reușită.

Există și varianta acută, la un pacient mai tânăr sau după o cădere: tendonul se rupe brusc, dintr-o mișcare de smucire sau prinzând o greutate care cade. Rupturile degenerative parțiale rămân adesea stabile ani întregi și se gestionează foarte bine fără operație, în timp ce rupturile complete au tendința să se mărească treptat.

Simptome.

01Durere nocturnă Se accentuează culcat pe umărul afectat și te trezește din somn
02Slăbiciune la ridicarea brațului Nu poți menține brațul ridicat lateral, chiar dacă îl duci acolo cu greu
03Durere la mișcările peste cap Rafturi înalte, îmbrăcat, pieptănat, ștergerea părului
04Durere pe fața laterală a brațului Iradiază spre inserția deltoidului, rar sub nivelul cotului
05Cracmente la rotație Senzație de frecare resimțită sub acromion
06Pierderea forței la rotație externă Nu poți duce mâna spre exterior contra rezistență, semn de afectare a infraspinosului
07Mobilitate pasivă păstrată Brațul poate fi ridicat de altcineva, dar nu îl poți ridica singur

Cauze

De ce apare.

Cauza cea mai frecventă este degenerarea legată de vârstă, accelerată de solicitarea repetată. Munca peste nivelul umărului, de la zugrăvit până la construcții, și sporturile cu gesturi deasupra capului, precum tenisul, handbalul sau înotul, uzează tendonul an de an. Fumatul și diabetul afectează calitatea tendonului și cresc riscul de ruptură și de vindecare dificilă.

Traumatismul direct produce cealaltă categorie: căderea pe brațul întins, smucirea bruscă atunci când prinzi ceva greu sau ridicarea unei greutăți din poziție instabilă. Un caz aparte este luxația de umăr după 40 de ani, care se însoțește frecvent de ruptura coafei, motiv pentru care forța trebuie retestată la câteva săptămâni după reducere.

Cum se pune
diagnosticul.

01Examinarea clinică Teste de forță pentru fiecare tendon și compararea mobilității active cu cea pasivă
02Ecografia Rapidă și dinamică, arată bine rupturile tendoanelor superficiale și bursita asociată
03RMN Precizează mărimea rupturii, retracția tendonului și starea mușchiului, esențial înainte de operație

Opțiuni de tratament.

Adaptarea activitățiiEvitarea temporară a gesturilor peste nivelul umărului și a ridicării de greutăți
KinetoterapiePrima linie în rupturile degenerative: recentrează capul humeral și antrenează omoplatul
Medicație în puseeAntiinflamatoare pe perioade scurte, pentru fazele dureroase
Infiltrația subacromialăReduce durerea și permite reluarea kinetoterapiei, cu limite clare de repetare
Reparare artroscopicăReinserția tendonului pe humerus cu ancore, prin câteva incizii mici
Soluții pentru rupturile ireparabileTransfer tendinos sau proteză inversată, la cazuri atent selectate

Nu orice ruptură se operează și nu orice umăr dureros are o ruptură. Rupturile parțiale, degenerative, la pacienți peste 60 de ani, răspund adesea foarte bine la kinetoterapie susținută, chiar dacă tendonul rămâne rupt pe imagini. Diferența dintre cele două situații se face la consult, nu pe descrierea din buletinul RMN.

Recuperarea.

Partea lentă a recuperării nu este cicatrizarea pielii, ci vindecarea tendonului pe os, care are nevoie de luni, nu de săptămâni. După reparare, brațul se poartă în orteză de regulă 4 până la 6 săptămâni, timp în care se fac doar mobilizări pasive și lucru pentru cot și mână. Mișcarea activă se introduce treptat după acest interval, iar exercițiile contra rezistență abia din luna a treia, când tendonul rezistă la tracțiune.

Forța revine ultima. Gesturile obișnuite devin confortabile în 3 până la 4 luni, ridicarea greutăților mai importante după 6 luni, iar rezultatul final se conturează la 9 până la 12 luni.

Întrebări frecvente.

Se vindecă singură o ruptură de coafă?
Tendonul rupt complet nu se reface singur. Simptomele se pot ameliora însă mult prin kinetoterapie, pentru că mușchii rămași preiau funcția și recentrează capul humeral. Mulți pacienți trăiesc confortabil cu o ruptură cunoscută, fără operație. Ce nu se întâmplă este închiderea spontană a rupturii, iar rupturile complete au tendința să se mărească în timp.
De ce mă doare mai tare noaptea?
Pentru că în poziția culcat capul humeral nu mai este descărcat de tonusul muscular din timpul zilei, iar presiunea în spațiul subacromial crește. Se adaugă lipsa distragerii și dilatarea vaselor în cursul nopții, care amplifică percepția durerii. Durerea nocturnă pe umăr, care te trezește din somn, este unul dintre cele mai sugestive semne pentru o problemă de coafă.
Ecografie sau RMN?
Ecografia este rapidă, ieftină, dinamică și suficientă pentru a confirma o ruptură a tendoanelor superficiale, mai ales în mâini experimentate. RMN-ul devine necesar când se ia în calcul operația, pentru că arată retracția tendonului, calitatea mușchiului și leziunile asociate din articulație. În practică, ecografia orientează, iar RMN-ul planifică.
Ce se întâmplă dacă nu operez?
La rupturile parțiale sau la cele degenerative ale pacientului vârstnic, adesea nimic dramatic: durerea se controlează prin kinetoterapie, iar funcția se menține acceptabil. La rupturile complete, tendonul se poate retrage, mușchiul se infiltrează cu grăsime, iar în ani capul humeral urcă și apare o formă particulară de artroză. De aceea decizia depinde de vârstă, activitate și tipul rupturii.
Cât durează recuperarea după reparare?
Orteza se poartă de regulă 4 până la 6 săptămâni, mișcarea activă se reia treptat după, iar exercițiile contra rezistență din luna a treia. Gesturile obișnuite devin confortabile în 3 până la 4 luni, iar forța se apropie de normal la 9 până la 12 luni. Este o recuperare lungă, iar acest lucru trebuie știut înainte de operație.
Doare operația de coafă?
Primele zile după reparare sunt de regulă dureroase, mai ales noaptea, iar durerea se controlează prin blocaj nervos efectuat la operație și prin medicație în zilele următoare. Disconfortul scade semnificativ după prima sau a doua săptămână. Orteza, deși incomodă, reduce durerea, pentru că menține tendonul reparat fără tensiune.
Pot ridica greutăți după operație?
Da, dar progresiv și după un calendar strict. Nimic peste greutatea unui pahar în primele 6 săptămâni, apoi încărcare crescută treptat, cu exerciții contra rezistență din luna a treia. Ridicarea unor greutăți importante deasupra capului se reia după 6 luni. Grăbirea acestei etape este cauza cea mai frecventă a cedării reparării.
Când trebuie operat mai repede?
Când ruptura este completă, apărută brusc după un traumatism, la un pacient activ, mai ales dacă implică subscapularul sau dacă forța a scăzut vizibil. În aceste situații se preferă repararea în primele săptămâni sau luni, cât tendonul nu s-a retras și mușchiul nu s-a infiltrat cu grăsime, pentru că ambele procese reduc șansele de vindecare a reparării.

Conținut cu scop informativ, care nu înlocuiește consultul de specialitate. Revizuit medical de Dr. Carol Andrei Birisiu, medic specialist ortopedie și traumatologie. Ultima revizuire: august 2026.

Toate afecțiunile umărului Artroscopia Sutura de tendon

Un umăr care se ridică pasiv, dar nu activ, spune deja diagnosticul.

La consultație testăm fiecare tendon separat și stabilim dacă ruptura merită reparată.