Acasă/Chirurgie ortopedică/Artroscopie
Artroscopia este operația prin care articulația se rezolvă din interior, printr-o cameră video introdusă pe o incizie de sub un centimetru. Imaginea ajunge mărită pe un ecran, instrumentele lucrează prin încă una sau două incizii la fel de mici, iar articulația rămâne închisă. Se pot opera meniscul, cartilajul, ligamentele sau tendoanele coafei rotatorilor.
Indicații
Artroscopia răspunde bine la problemele mecanice: meniscul rupt care blochează genunchiul, fragmentul de cartilaj desprins care se plimbă prin articulație, ligamentul încrucișat care lasă genunchiul să fugă, tendoanele coafei rotatorilor detașate de pe humerus, membrana sinovială inflamată cronic, conflictul dintre colul femural și cotil la șold. Numitorul comun este că există ceva de reparat, de reinserat sau de îndepărtat, iar acel ceva se vede pe imagistică și se confirmă la examinare.
Nu răspunde la fel de bine la durerea difuză fără leziune identificabilă și nu tratează artroza instalată. O articulație cu cartilajul uzat pe suprafețe întinse nu devine mai bună după o spălătură artroscopică, iar studiile din ultimii ani au arătat asta destul de clar. Când imaginea arată artroză avansată și simptomele se potrivesc cu ea, artroscopia doar amână decizia corectă. Ți-o spun înainte de operație, nu după.
Pas cu pas
Recuperarea nu ține de mărimea inciziilor, ci de ce s-a lucrat înăuntru. O rezecție parțială de menisc permite sprijin din prima zi și revenire la activitățile obișnuite în două până la patru săptămâni. O sutură de menisc cere descărcare și limitarea flexiei săptămâni bune, pentru că țesutul suturat are nevoie de timp ca să se cicatrizeze. O reconstrucție de ligament încrucișat sau o reinserție a coafei rotatorilor intră în cu totul alt calendar, de luni, nu de săptămâni.
În primele zile, articulația se umflă și se încălzește: este reacția normală la manipularea din interior și la lichidul folosit în timpul intervenției. Gheața, poziția ridicată și mobilizarea blândă o liniștesc. Kinetoterapia începe devreme, pentru că o articulație operată își pierde repede mobilitatea și forța, iar recâștigarea lor durează mult mai mult decât păstrarea.
Avantajele față de chirurgia deschisă sunt reale: țesuturile din jur rămân aproape neatinse, durerea postoperatorie este mai mică, riscul de infecție scade, iar cicatricile rămân discrete. Nu sunt însă nelimitate. Artroscopia rămâne o operație, cu anestezie, cu risc de infecție, de tromboză venoasă, de sângerare în articulație și de lezare a unei structuri vecine. Sunt complicații rare, dar există și merită numite.
Limitele țin de ce se poate face prin portaluri mici. Unele fracturi articulare, unele deformări osoase și unele reconstrucții complexe se rezolvă mai sigur prin abord deschis, iar insistența pe artroscopie ar însemna un rezultat mai slab. Există și situația în care intervenția începe artroscopic și se convertește la deschis, pentru că imaginea din interior arată altceva decât imagistica preoperatorie. Discutăm scenariul acesta înainte, ca să nu fie o surpriză.
Conținut cu scop informativ, care nu înlocuiește consultul de specialitate. Revizuit medical de Dr. Carol Andrei Birisiu, medic specialist ortopedie și traumatologie. Ultima revizuire: august 2026.
La consultație stabilim dacă problema ta este una pe care camera o poate rezolva.
Consultație · Pasul 1 din 2
Alege domeniul, iar mesajul se pregătește pentru tine. Durează 20 de secunde.
Consultație · Pasul 2 din 2
Lasă-ne un număr și un email, ca să te putem contacta chiar dacă se pierde conversația.
Răspundem în timpul programului clinicii.