Leziunile tendoanelor flexoare
Tendoanele flexoare sunt corzile fibroase care îndoaie degetele și îți permit să strângi pumnul, să apuci și să ții obiectele. O leziune a lor — cel mai des printr-o tăietură — afectează direct capacitatea de a îndoi degetul. Important: tendoanele flexoare tăiate nu se vindecă singure.
Ce sunt tendoanele flexoare?
Fiecare deget lung are două tendoane flexoare care lucrează împreună: unul îndoaie articulația de la vârf, celălalt pe cea din mijloc. Policele (degetul mare) are propriul tendon flexor. Aceste tendoane alunecă prin niște canale numite teci, ghidate de mici inele fibroase care le țin aproape de os, asemenea inelelor de pe o undiță.
Pentru ca degetul să se îndoaie lin, tendonul trebuie să alunece liber prin teaca sa. Orice întrerupere — o tăietură, o ruptură sau o cicatrice — perturbă acest mecanism fin. Pentru că tendoanele trec chiar pe sub piele pe fața palmară, o plagă aparent mică poate ajunge la ele. În apropiere se află și nervi și vase de sânge, care pot fi afectate în același timp.
Leziunile tendoanelor flexoare fac parte dintre afecțiunile pumnului și ale mâinii pentru care un consult ortopedic rapid este util. Nu este nevoie de panică, ci de o evaluare făcută din timp.
Recunoști aceste semne?
Bifează simptomele care ți se potrivesc. Este un instrument orientativ, nu un diagnostic — doar consultul medical stabilește cauza.
Uneori degetul se mai poate îndoi parțial, dacă doar unul dintre cele două tendoane este secționat — o mișcare rămasă posibilă nu exclude o leziune și nu trebuie să amâne evaluarea.
Cauze și factori de risc
Cele mai frecvente situații care duc la lezarea tendoanelor flexoare sunt legate de plăgi și traumatisme.
- Tăieturile — cu cuțitul, cioburi de sticlă, tablă, unelte de bucătărie sau de atelier — cauza cea mai obișnuită
- Plăgile prin obiecte ascuțite la locul de muncă sau în activități casnice
- Traumatismele sportive, în care tendonul se poate smulge de pe os — de exemplu, la agățarea degetului de tricoul unui adversar
- Rănile prin strivire, care pot rupe tendonul fără o tăietură vizibilă
- Boli care slăbesc tendoanele, precum artrita reumatoidă, pot crește riscul de ruptură la un efort mai mic
Când mergi la medic
Prezentarea din timp contează: reparațiile efectuate la scurt timp după accident sunt, de regulă, mai simple decât cele întârziate.
- După o tăietură la mână sau la deget, nu mai poți îndoi complet degetul
- Ai o plagă pe fața palmară și simți slăbiciune la strângere
- Degetul rămâne „drept” și nu urmează mișcarea celorlalte
- Apar amorțeală sau furnicături, semn că ar putea fi afectat și un nerv
Cum se pune diagnosticul
Medicul evaluează mâna printr-o examinare atentă; poziția de repaus a degetelor oferă adesea un indiciu clar.
Examen clinic
Medicul cere să îndoi fiecare articulație pe rând, pentru a stabili care tendon este afectat, și testează sensibilitatea și circulația degetului.
Radiografie sau ecografie
Radiografia poate exclude o fractură sau o smulgere osoasă asociată, iar în unele cazuri se recurge la ecografie.
Evaluarea plăgii
La plăgile prin tăiere, aprecierea profunzimii și a structurilor implicate face parte din evaluarea inițială.
Opțiuni de tratament
O secțiune completă de tendon flexor nu se rezolvă prin repaus, pentru că cele două capete nu se pot reuni singure. Tratamentul este, în aceste cazuri, chirurgical, urmat de o recuperare atentă.
Sutura chirurgicală
Identificarea capetelor tendonului și reunirea lor cu fire fine, astfel încât să poată aluneca din nou prin teacă. Momentul operației se stabilește de medic, în funcție de tipul plăgii și de starea țesuturilor.
Repararea nervilor și a vaselor
Dacă au fost afectați și nervi sau vase de sânge, aceștia pot fi reparați în același timp cu tendonul.
Situațiile fără tăiere completă
Când tendonul este doar parțial lezat, medicul decide, în funcție de caz, între o abordare conservatoare, cu protecția degetului, și una chirurgicală. Planul se individualizează.
O etapă la fel de importantă ca operația
Tendonul reparat este fragil o perioadă, iar programul de kinetoterapie urmărește un echilibru delicat: mișcare suficientă pentru ca tendonul să alunece și să nu se lipească de țesuturile din jur, dar controlată, pentru a nu suprasolicita sutura.
- Aderențele — cicatrici care „lipesc” tendonul și îi limitează alunecarea, reducând mobilitatea degetului
- Rerupera (ruptura repetată) — atunci când tendonul reparat cedează din nou, adesea printr-un efort prea devreme sau prea mare
De aceea, purtarea ortezei de protecție și respectarea etapelor stabilite de kinetoterapeut sunt esențiale. Refacerea forței și a mobilității complete cere, de obicei, mai multe săptămâni până la câteva luni, cu variații de la caz la caz. Medicul îți va explica ce este permis în fiecare etapă.
Afecțiuni asociate
Ce întreabă cel mai des pacienții
Un tendon flexor tăiat se vindecă singur?
Cât durează recuperarea după o sutură de tendon?
De ce trebuie mișcat degetul dacă tendonul e fragil?
Programează o consultație de ortopedie
La consultație primești o evaluare a mâinii, un plan adaptat ție și răspuns la toate întrebările, fără grabă.
Bulevardul Tudor Vladimirescu nr. 45, Sector 5, București · Luni–Vineri, 10:00–20:00
Notă medicală. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru diagnostic și tratament adaptate situației tale, programează o consultație de ortopedie. Revizuit medical de Dr. Carol Andrei Birisiu, medic specialist ortopedie și traumatologie · Ultima revizuire: iulie 2026.